Printr-o ironie a sorții am ajuns să pălăvrăgesc destul de mult la telefon cu clienții firmei la care lucrez. Știu că mi-am dorit puternic să vorbesc mult la telefon când eram mică, dar apoi am crescut, mi-a mai venit mintea la cap și mi-am anulat această dorință, dar se pare că ea a rămas agățată în Univers, făcându-mi zile fripte în prezent. O fi fost ceva de genul „Universe error” mă gândesc.

Deși nu mă trezesc dimineața cu nerăbdare de a spune „Alo!” unor persoane care știu sigur că nu mă sună să mă invite la o cafea sau să-mi spună că m-au sunat doar să-mi audă vocea-mi de bass gripat, ÎNCERC să am răbdare cu ei, să le rezolv problemele și să le ofer umărul meu pentru a-și plânge majorările infernale de preț. De aia le răspund la telefon, nu ca să mă facă ei „nerușinată” pentru că am „îndraznit , ca o nerușinată ce sunt, să le trimit o anexă la factură cu al cărui format ei nu sunt de acord și pentru că legile României nu sunt făcute pentru popor, ci contra lui”. Plus alte cuvinte de „laudă” cu care nu m-am putut identifica, nefiind obișnuită să mi se vorbească așa de către niște străini.

După ce s-a terminat superba conversație , m-am enervat, cu efect întârziat ce-i drept. Dar nu pentru că m-a jignit un om supărat, ci că nu am avut nicio reacție. Că nu i-am bătut puțin obrazul pe care ar trebui să se vadă cei 82 de ani de înțelepciune, asta dacă n-a trăit degeaba. Știu că trăim vremuri stresante si detestabile, dar și tinerii stau prost cu nervii, nu doar cei cărunți în cap de ani,si nu de frământări! Eu nu prea mai vreau să fiu dispusă nici să-i gâdil pe alții la ouțe, nici să le suport frustrările ( le am și eu pe ale mele care prind proporții uriașe dacă încep să uit că și eu sunt un om pe lumea asta) și nici să mă stresez că nu am fost suficient de drăguță cu cineva sau că nu i-am rezolvat problemele existențiale.

Desigur, cei din familia mea vor da ochii peste cap și-mi vor aminti dățile în care m-am purtat și eu cu ei exact ca „prietenașul” meu. Dar eu sper să nu citească acest articol 🙂 și să mă acuze că vreau să vă mint frumos :).

Fiind într-o stare de spirit bună, așa cum sunt de fiecare dată când îmi propun să fac niscaiva schimbări în viața mea, vă sfătuiesc ( sfătoșenia este în ADN-ul meu) să fiți mai atenți la voi și cu voi și să vă străduiți ca la final de zi să vă spuneți și să aveți convingerea că versiunea voastră de azi a fost mai bună decât cea de ieri.

Vă pup pe versiunea voastră „nerușinat” de bună!

Sursa foto: aici