Din categoria „Ce mai fac bebeluşii în burta mamei”. În timp ce Felix dădea să adoarmă, pe mine mă rodeau nişte curiozități declanşate în urma unei întrebări pe care i-am pus-o copilului ca să îl potolesc din agitație.

– Felix, ştii cum se aude în burta mamei?
– Cum se aughe?
– Aşa: vjjjjjj! vjjjjj!
– Nu se aude aca! Se aude aca: poc! poc! poc! se bate Felix cu mâna pe piept.

Ridic din sprancene şi devin curioasă

– În burtă la mami e întuneric sau lumină?
– E lumiiiiiină.
– Ce culoare are lumina? pun eu copilul în dificultate.
– Ochie
– E un roşu deschis sau închis?
– …..copilul e confuz, iar ochii dau să i se închidă, dar eu nu mă las.
– Se vede ca şi cum ar fi soare sau înnorat? (Pun şi eu nişte întrebări de parcă aş lucra în guvernul României)
– Ca şi cum a fi noat afaă.
– Şi ce văd ei acolo?
– O lumină.
– Bebeluşii din burta mamei o pot vedea pe mami la față? Sau pe tati?
– Nu, nu pot să vadă nici pe mami, nici pe tati.
– Bebeluşii înoată sau merg în burtă la mami?
– Bebeuchii nu poate să meagă.
– Atunci înoată?
– Da! Mi-a raspuns şoptit căci era pe punctul de a adormi. Dar eu eram pusă să scriu o carte intitulată Memoriile unui bebeluş din burta mamei, aşa că nu-mi venea să îl las să adoarmă.
– În ce înoată ei?
– În mae
– Ce fac bebeluşii în burtă la mami?
– Se joacă
– Ce se joacă?
– …..
E momentul în care bărbatul casei s-a rățoit la mine că e 12 noaptea şi nu las copilul să doarmă. Am pus o ultimă întrebare, tot legată de joc, că nu primisem răspuns şi mă râcâia să ştiu.
– Tu ce te jucai când erai în burta mea?
– Cu lego.
– Hait!

Copiii ăştia, în primii 3 ani de viață zici că sunt veniți din altă galaxie! Sunt nişte mici fantastici! Să ne trăiască!

 

Sursa foto: aici