Doamne, ce relaxare! Sunt în maşină, în fața blocului şi ascult ceva magic, Magic fm, iar afară plouă tot magic, ca şi cum nu ar fi fost mai devreme o furtună cu piatră. Nici nu ştiu dacă îmi place mai mult muzica sau ploaia. Cred că amândouă deodată. Felix doarme în scăunelul lui şi visează că aleargă pe câmpii cu Iuchi, prietenul patruped, lătrător, pupăcios şi săritor.

I-am promis soțului că azi merg să îl ajut la curățenie, căci în curând ne vom muta la casa noastră. Şi pentru că zeii din Olimp au fost morcoviți şi cu capsa pusă pe noi, mie mi-au oferit o tensiune mică şi un puls mare, deci tremurici şi o moleşeală de mă puteai pune şi pe şinele de cale ferată lăsându-mi doar varianta de a zâmbi în fața pericolului; afară au aruncat cu ” câini şi pisici” taman când să ieşim pe uşă; Felix, deşi mort de oboseală, s-a luptat cu sine şi nu a vrut să doarmă că doarme la casă. Am încercat eu să îl adorm, dar doar pe mine am reuşit să mă adorm, ca de obicei.

Evident, mi-a adormit în maşină ( pe cei nostalgici după un somn în fân şi miros de băleguță, îi invit la mine în maşină unde miroase a vacă) dar s-a trezit când l-am luat uşor şi blând, în vânt şi în frig, şoptindu-i la ureche, când l-am văzut cu ochii beliți, că îl duc în pat să facă nani.

Nici Moş Ene, nici Morfeu, nici Hypnos, nici Adi, nici toți patru la un loc nu au reuşit să îl adoarmă pe Felix care voia afară în ploaie şi la Iuchi.

După o oră şi ceva în care am făcut în casă numai dezordine, mi-am luat odrasla de-o aripă şi am plecat acasă pentru a ne lua pelerina şi umbrela si a ne juca în parc.

După cum mă aşteptam, în maşină, au tăbărât pe Felix şi Moş Ene, şi Morfeu, şi Hypnos, umflându-se în pene că au reuşit să mai facă un copil să adoarmă…la locul nepotrivit, în momentul nepotrivit. Adi a rămas cu casa vraişte, cu o oră pierdută aiurea şi cu ploaia şiroaie pe geamuri. Spor la treabă!

Eu mă apuc să mănânc iaurt cu cereale, luate ca pachet dacă mă simțeam sleită de puteri după atâta frecat la geamuri. Muzica am stins-o ca s-a terminat bateria, ploaia s-a oprit, nu mai e nimic magic….ba da, a mai rămas ceva magic: chipul copilului meu.  Văd că doarme bine în maşină. Realizez că trebuie să cumpăr bețişoare parfumate, cu miros de văcuță.

Voi, ce făceați la ora 17:00?