Am tot auzit de tine de la prieteni, de la rude, de la oamenii de oriunde.

Personal, nu te-am cunoscut, dar tata, soțul şi cu socrul prea bine ți-au făcut când, din păcate prea târziu, ți-au imprimat cu trei bătăi de deget pe obraz cuvinte fără prea mult haz: mârlan şi hoț, neserios şi veşnic morocănos, flegmatic  şi nemulțumit, nepriceput şi la ciorba gospodinei mereu poftind.

Ai fost alungat şi înlocuit cu un altul mai iscusit, care, cu foarte mult talent, “opera” ți-a continuat, iar pe noi durerea de cap ne-a luat.

Hai, vezi uşa? Dispari singur, căci pe rațiunea noastră nu mai suntem siguri. Decât unul ca tine, mai bine învăț de pe net să fac singur.

Îți doresc să ai parte de ce toți pățiții au avut “noroc”: bani aruncați în fundul tău, nervi tocați şi ochi în soare lăsați, lucrări ce pun viața în pericol, de estetică s-aduc vorba mi-e şi frică.

Ştiu că în noul loc unde faci pocinog numai la mine nu te gândeşti şi că din cauza ta anul ăsta eu nu mă mut în casa mea. Ştiu că de tine eşti multumit că faci bani frumoşi pe cârca omului cinstit. Dragă muncitor al lui peşte prăjit, să ştii că mai ştiu ceva: când ți-o fi lumea mai dragă, toate “mulțumirile” noastre îți vor da o îmbrățişare caldă. Hai, te pup!

Sursa foto:Aici